Visul de iarnă al Isabellei

Isabella a visat azi-noapte cârnați. Domnu Wagner stă sprijinit de perete lângă domnu Carabeț, care șade pe un scăunel în pragul ușii sale. Ca să ajungi la acest prag, trebuie să urci șase trepte. Domnu Wagner n-a urcat treptele, el stă sprijinit de zid privindu-l de jos în sus pe domnu Carabeț, de altfel, domnu Wagner și familia sa locuiesc în pivniță, ei s-au obișnuit să privească lumea astfel, adică de jos în sus. Știi, domnu Carabeț, cum e ea, zice domnu Wagner scuându-se parcă, Isabella e mai mult mută, vorbește așa de rar. Domnu Carabeț dă din cap mereu, da, da, știm cu toții treaba asta, zice el în gând, fata s-a scrântit fiindcă a citit prea mult. Cum îți zic, continuă domnu Wagner, de dimineață, după ce am dus-o la spălător, mi-a spus chestia asta, zice: Vati, am visat ceva așa grozav. Ce? zic eu. Zice, ah, cârnați, mulți, foarte mulți cârnați. Și foarte, foarte buni. Nevastă-mea, ducându-și mâna la gură, zice, draga mea, de ce? Isabella scumpă, de ce tocmai așa ceva?

Continuarea pe www.visuldeiarna.ro.

230 vizualizari

Articole asemănătoare:

11 Comentarii

Katja (133 comments): 7 October 2008 - 2:49 pm

Super initiativa! O admir si o sustin 100%. Stiu cartea, e superba si merita citita fiecare povestioara in parte!

Katja a scris pe blogul său Prietena noastra, Elsa

viorica (171 comments): 7 October 2008 - 9:49 pm

Felicitari pentru frumosul dar facut tatalui tau!

vergi (181 comments): 7 October 2008 - 9:56 pm

mai intii iti multumesc pt. idee, e una din cartile mele preferate, care imi aduce aminte de vestita Str. Kogalniceanu Nr. 9, mica Europa unita inca inainte de a face primii pasi politicienii in directia aia! era fenomenal, scene de roman, de filme!si niste vecini uniti, de parca eram o familie ,subsolul saracilor, parterul clasei de mijloc si etajul bogatilor! dar cind isi cumpara un costum nou Joji , baiatul lui Hermann bacsi disparea orice deosebire de clasa si toata lumea il felicita din tot sufletul! dar fiecare statea in dreptul teritoriului lui! mai greu cu subsolul, ieseau la lumina dar nu prea inaintau in spre curtea, in care se falosea Joji cu costumul lui cel nou.

Mihai (164 comments): 8 October 2008 - 1:13 am

Multumesc si aici, fiule! Mare bucurie si mare surpriza, cu-adevarat! N-o sa obosesc sa spun ca toata ziua am fost emotionat :)

Un roman in Canada (28 comments): 8 October 2008 - 4:35 am

Imi place cum scrii :) Felicitari!

Un roman in Canada a scris pe blogul său Canada – 5 mituri daramate (I)

Sebastian (250 comments): 8 October 2008 - 9:14 am

@outblu: Dacă te referi la textul acestui post, este scris de tatăl meu, nu de mine, și te invit să citești și restul pe http://www.visuldeiarna.ro/ :)

Mihai (164 comments): 8 October 2008 - 11:16 am

@outblu: Aproape ca nu are importanta ca eu am scris textul, cata vreme l-ai citit si ti-a placut :) Daca ai timp, poti lasa comentarii si la linkul indicat de @sebastian. Multumesc.

luminitza (127 comments): 8 October 2008 - 1:41 pm

initiativa frumoasa, care va aduce mai multi cititori cu siguranta, via internet!pe cand cartea in formula electronica de vanzare, on line?ca asa ar fii corect, sa fie de vanzare!

luminitza a scris pe blogul său my alien friend

Sebastian (250 comments): 8 October 2008 - 1:45 pm

@luminitza: Tocmai în asta constă frumusețea inițiativei. NU va fi de vânzare, ci va putea fi citită gratis online. :)

Un roman in Canada (28 comments): 8 October 2008 - 6:35 pm

aaa, ok :) n-am observat ca e Ioan Mihai si nu Sebastian… mi-a sarit in ochi Cochinescu si am trecut la citit. N-am apucat sa citesc decat cateva fragmente si mi-au placut. Asta e boala adultilor din ziua de azi, nu mai avem timp de citit.. din pacate. Frumoasa scriitura :)

Un roman in Canada a scris pe blogul său Canada – 5 mituri daramate (I)

luminitza (127 comments): 9 October 2008 - 12:17 am

ah,materialista mai sunt, dar si scriitorii au nevoie de o viatza mai prospera! dar pe cand o carte electronica atunci?una noua!

luminitza a scris pe blogul său my alien friend

Lasă un comentariu


 Creative Commons License